- Total inconştientă..
- Da..
- Nu înteleg.De ce îi este aşa de frică?
- Se pare că niciodată nu se va maturiza..
- Totuşi,îmi pare rău pentru ea,ar avea multe de câstigat dacă ar avea puţină încredere.
- Ai uitat despre cine vorbim?Fata asta parcă e batută în cap!De ce îi este frică să îşi arate calităţie?
- Ciudat mi se pare că se plânge întruna de toate defecele ei,care şi aşa sunt trase de coadă,dar nu face nimic ca să se schimbe.
- I-am zis şi eu asta,i-ai spus şi tu..ce putem face mai mult?
- Nimic.Asta e chestia..trebuie să facă si ea ceva,nu să aştepte ajutorul venit din altă parte.
- Stiu că i-am zis că mereu vom fi acolo pentru ea orice s-ar întampla,dar asta nu înseamna că noi mereu trebuie să îi rezolvam problemele.
- Şi daca stai să te gândeşti,aşa,puţin..nu sunt cine stie ce probleme.
- Mda..cine nu a mai avut asemenea probleme în adolescenţă?
- Chestia e că..ea e foarte tacută.Dar ştii de ce?
- De ce?
- Pentru că se teme ca ceea ce va spune va fi interpretat greşit,sau că nu sună destul de deştept.
- Aiureli..
- Da,mă!Îi este frică de critică..de asta tace.
- Cui nu îi e?
