Trăiesc într-o ceaţă pastelată,parfumată cu amintiri policrome

    Inspirându-mă din cea mai jalnică amintire,readuc pe meleaguri digitale feliuţe din ceea ce mie îmi place să numesc "monolog".Bineînţeles că ţi se adresează în primul şi în primul rând doar ţie.Sunt confuză,nonconformistă,leneşă,visătoare,pesimistă,altruistă.Te vreau mereu şi nu doar când dau de greu.Te vreau lângă mine să risipim grăunţele de timp împreună şi să dansăm căuntându-ne zâmbetul ascuns prin perdeaua deasă de iluzii deşarte şi normalităţi.Vreau să simţi ce-mi trece prin fluviul mental.Să presupui măcar afluenţii.Să-mi vezi matca şi să te regăseşti de-alungul gurii de vărsare.Ploaia ce mă creşte.Soare ce hrăneşte.Vântul ce mă poartă.Eşti tu.Şi ştiu că vrei să simţim valul împreună şi ştiu că ştii că nu prea ştiu să înot.Şi totuşi mi se face frică.trăim într-o lume mult prea mică.